Modelarea sistemelor de distributie

4 CAPITOLUL I TRADIŢIONAL ŞI MODERN ÎN EVOLUŢIA COMERŢULUI CONTEMPORAN 1.1.O nouă abordare a managementului în comerţ De-a lungul întregii sale existenţe, comerţul s-a desfăşurat în forme aproape neschimbate, tradiţionale, deşi a cunoscut un progres continuu în privinţa structurii activităţii sale, mai ales datorită creşterii volumului producţiei şi a nevoilor oamenilor. Odată cu crearea economiilor naţionale, se amplifică rolul comerţului în viaţa economică, dar şi formele de comerţ cunosc un dinamism pronunţat, apreciat ca o adevărată "revoluţie comercială" care cuprinde toate laturile activităţii sale. în practica economică, se afirmă tot mai mult adevărul că, astăzi, este mult mai dificil de vândut decât de obţinut un produs şi se conturează noi concepţii despre comerţ concretizate în teoria marketingului, concepţii care stau la baza managementului în comerţul modern. În ultimul deceniu, forţa concurenţială a unei firme comerciale din ţările dezvoltate, dar şi din ţările aflate în tranziţie, izvorăşte din crearea sau identificarea unui sistem managerial adecvat pentru realizarea unor performanţe ridicate. Lumea în care trăim se afla într-o perpetuă şi accelerată mişcare, care influenţează şi cele mai liniştite şi conservatoare zone ale societăţii. Schimbările produse de această mişcare sunt tot mai numeroase, mai ample şi mai profunde. Amploarea schimbărilor produse în ultimul deceniu este reflectată de doi indicatori: frecvenţa schimbărilor şi rata difuziei schimbărilor 1 . Accelerarea schimbărilor produce pe planul managementului efecte multiple şi profunde, a căror expresie rezidă în dificultatea sporită de prevedere a schimbărilor, ceea ce obligă la creşterea vitezei de reacţie decizională şi de aplicare a deciziilor. Peter Drucker consideră că schimbările profunde la care suntem în prezent martori şi care au un impact major asupra lumii afacerilor şi managementului firmei se produc în cinci domenii importante ale mediului economic şi social 2 : a) Integrarea economică internaţională, în care principiul reciprocităţii este larg recunoscut şi semnifică deschiderea unor perspective largi pentru cunoaşterea diferitelor modele socio-culturale (vest şi est-european, nord-american, asiatic, sud- american etc.). Reciprocitatea se manifestă şi între blocurile comerciale, centrul de greutate al relaţiilor economice internaţionale deplasându-se de la nivelul ţărilor la cel al acestor blocuri. 1 C. Russu – „Management Strategic”, Ed. All Beck, Bucureşti, 1999 2 P. Drucker – „Managing for the Future”, Buttoworth-Heuiemain, Oxford, 1994