Faciesul cu spongieri din vestul Dobrogei centrale in Jurasicul superior - interpretari paleoecologice

6 2. ISTORICUL CERCETARILOR Prima mentiune a depozitelor jurasice din zona Hârsovei îi apartine lui K. Peters, în 1867. Mai târziu, V. Anastasiu, în studiul geologic pe care l-a efectuat asupra Dobrogei în 1898, atrage atentia asupra acestor depozite, precizându-le mai îndeaproape vârsta. Prima lucrare, însa, care se ocupa exclusiv de depozitele jurasice din aceasta zona este datata 1909, apartine lui I. Simionescu si este intitulata “Straturile jurasice dintre Hârsova si Boasgic (Dobrogea)”. Observatii asupra jurasicului dobrogean, sub forma de simple mentiuni, referiri, uneori descrieri de fauna fara figuratie, mai apar, de- a lungul timpului si sunt datorate lui A. Cardas (1907), G. Macovei (1907 si 1911), I. Simionescu (1907, 1910 si 1927), R. Pascu (1909). C. S. Antonescu realizeaza în 1929 primul studiu dedicat exclusiv spongierilor jurasici din Dobrogea, studiu, din pacate, fara figuratie, cu exceptia unui desen care reda caracterele morfologice externe ale unei specii noi (Tremadictyon phylloideum). Lucrari mai publica G. Macovei si I. Atanasiu (1934), I. Atanasiu (1940), W. J. Arkell (1956), apoi A. Barbulescu (1956-1959, 1961, 1964 si 1965), Tr. Orghidan (1962-1963), E. Gradinaru (1966). In 1967, A. Barbulescu face o prima abordare sistematica a faunei de spongieri a zonei, tratând spongierii calcarosi. Urmeaza cronologic lucrarile aceleiasi autoare (1969, 1970 si 1971). Pentru ca în 1972 sa publice un studiu despre “recifii” neojurasici ai Dobrogei centrale unde face primele aprecieri asupra genezei si structurii depozitelor cu spongieri, precum si o inventariere a lor. Tot în 1972, A. Barbulescu si O. Dragastan realizeaza o comparatie a faunelor jurasice din Dobrogea centrala, inclusiv vestul ei cu a celor de aceeasi vârsta din masivul Haghimas. In 1974, A. Barbulescu realizeaza o lucrare ampla (teza de doctorat): “Stratigrafia Jurasicului din vestul Dobrogei centrale”, lucrare monografica ce încearca sa cumuleze toate datele cunoscute pâna la acel moment referitoare la Jurasicul din aceasta zona extrem de bogata din punct de vedere paleontologic. Ea constituie o contributie importanta de stratigrafie si paleontologie si realizeaza un tablou detaliat al depozitelor jurasice din aceasta zona. In 1976, A. Draganescu, în articolul de prezentare a faciesurilor carbonatice jurasice din Dobrogea centrala, face o trecere în revista si a perimetrului ce face obiectul lucrarii de fata si aduce date noi referitoare la faciesurile cu spongieri si la rolul crustelor algale. In 1977, M. Chiriac si colab. publica un articol ce cuprinde si o prezentare succinta a stratigrafiei jurasicului Dobrogei centrale, inclusiv a zonei Hârsova. A. Draganescu elaboreaza în 1978 si 1979, harti geologice minutioase ale Dobrogei centrale, iar în 1982 apare primul studiu cu privire speciala asupra faunei de spongieri siliciosi din zona Cechirgea-Topalu, studiu pe care îl datoram lui A. Andrasanu si colab. Studiul zonei mai înregistreaza o lucrare a lui A. Draganescu si L. Beauvais (1985) asupra coralilor mezojurasici din Dobrogea central-estica. In 1994 apare o alta lucrare, a lui E. Gradinaru si A. Barbulescu, pe tema brachiopodelor jurasice din Dobrogea centrala si de Nord. Studiul evidentiaza interesul pentru faciesul spongalgal si are o valoare deosebita datorita diversitatii si volumului informatiei cuprinse. In 1995-1996 E. Avram si colab. publica un articol în care sunt descrise pe scurt formatiunile jurasicului mediu si superior din partea estica a platformei Moesice. In 1996 asistam la prima prezentare mai pe larg a ariei la care ne referim în literatura straina; R. Herrmann publica la Berlin prima lucrare mai ampla dedicata