Persuadarea informaţională prin trusturile de presă din România

3 INTRODUCERE Aşa numita „perioadă de tranziţie” în care am intrat după căderea regimului totalitar, în absolutamente toate domeniile de activitate, se reflectă în presa românească printr- un volum uriaş de schimbări într-un interval de timp foarte scurt. O analiză asupra fenomenului de tranziţie în presă, realizată de lect. univ. dr. Rodica Pascu 1 , de la Facultatea de Jurnalism a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, subliniază rapiditatea cu care peisajul mediatic românesc postdecembrist s-a „occidentalizat”, adoptând o serie de modificări pe care presa vest-europeană şi americană le-au cunoscut într-o perioadă cu mult mai îndelungată. Relaţia de interdependenţă dintre societate şi media duce, prin contagiune, la distingerea a patru categorii de „regimuri de presă”: autoritarist, liberal, al responsabilităţii sociale şi totalitarist sau socialist 2 . Statutul rolurilor presei româneşti este încă în curs de clarificare, această sarcină fiind asumată atât de jurnalişti cât şi de analişti şi teoreticieni ai sistemului mediatic, fiind general acceptat faptul că trecerea de la modelul totalitarist de presă la unul liberal nu se poate realiza la fel de brusc ca schimbarea regimului politic. Astfel, în cazul mass- media româneşti, tranziţia ridică încă multe probleme critice, cum ar fi dependenţa de puterea politică, presiunile economice la care sunt supuse, necesitatea formării profesioniste a jurnaliştilor sau aspectele legislative privind obţinerea şi utilizarea informaţiilor de interes public 3 . Explozia de pe piaţa media, la care am asistat chiar în primii ani de după Revoluţie, urmată de dezvoltarea trusturilor de presă sunt, de asemenea, expresii ale tranziţiei în mass-media din România. Apariţia trusturilor de presă, incluzând agenţii de ştiri, televiziuni, publicaţii (la care mă voi referi în continuare pe larg, în prezenta lucrare) este un fenomen denumit de specialişti 4 „conglomerare” şi caracterizat drept „creşterea progresivă a marilor corporaţii care cuprind un mare număr de firme din mass-media, ce creează o mare varietate de produse mediatice în diferite instituţii media” 5 . Pe piaţa media din 1 Rodica Pascu, Presa din România: Tranziţie sau schimbare?, în Schimbări în Europa, Schimbări în mass-media (coordonator Ilie Rad), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. 2 Ibidem, p. 61. 3 Ibidem, p. 62. 4 Joseph Turow, Industria divertismentului din perspectiva comunicării de masă, în Introducere în teoria media (coordonator Doru Pop), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. 5 Rodica Pascu, Presa din România: Tranziţie sau schimbare?, în Schimbări în Europa, Schimbări în mass-media (coordonator Ilie Rad), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, p. 62-63.