Regimul juridic al comertului electronic

 3
acest cadru va începe să funcţioneze, cu atât mai repede va dispărea „apartheidul tehnologic” care 
desparte ţările dezvoltate de cele în curs de dezvoltare. 
Pentru ca RM să beneficieze de un nivel înalt de dezvoltare, necesită a fi identificate, 
acceptate şi fructificate toate posibilităţile existente, în primul rând urmând exemplul ţărilor 
avansate. Considerăm că în faţa RM stă sarcina de a găsi un echilibru între soluţiile oferite de 
experienţa mondială şi de a urma calea proprie de reglementare a domeniului comerţului electronic. 
În contextul obiectivelor fundamentale pe plan intern şi extern pe care şi le-a trasat recent RM – 
edificarea Societăţii Informaţionale, crearea „Guvernului electronic”, aderarea la UE, precum şi al 
măsurilor interne de ordin politico-juridic, cum ar fi adoptarea noului cadru normativ în domeniul 
comerţului electronic (CE) şi semnăturii electronice (SE), a Strategiei de creştere economică şi 
reducere a sărăciei, tematica cercetărilor se impune a fi de o actualitate deosebită, ceea ce suscită 
interesul faţă de ea. 
Scopul şi obiectivele lucrării. Lucrarea tratează o problemă de mare actualitate, şi anume, 
cea a dezvoltării perspectivelor de participare la piaţa planetară prin intermediul comerţului 
electronic. Sistemul juridic care a fost generat cu mii de ani în urmă nu are toate elementele 
necesare pentru a valorifica pe deplin modalităţile moderne de comunicaţie. În această teză se caută 
soluţii pentru aspectele juridice (şi tehnice) în discuţie, scopul prezentei lucrări fiind cercetarea şi 
analiza fundamentului juridic al comerţului electronic, în special a legislaţiei UE în domeniu, atât 
din punctul de vedere al dreptului internaţional, cît şi al dreptului statelor relevante. În acelaşi timp, 
teza are drept scop evidenţierea necesităţii de a armoniza legislaţia RM la standardele internaţionale 
şi europene pertinente, în contextul ajustării la acquis-ul comunitar. 
Pentru realizarea scopului propus s-au fixat următoarele obiective: 
- definirea fenomenului de CE şi identificarea aspectelor ce ţin de acesta; 
- evidenţierea atributelor şi funcţiilor juridice ale CE; 
- analiza tranzacţiilor de CE; 
- examinarea implicaţiilor CE asupra dreptului comerţului internaţional; 
- elucidarea mecanismului de funcţionare şi aplicare a CE; 
- analiza cadrului juridic internaţional în domeniu; 
- evaluarea comparativă a tendinţelor generale ale CE; 
- identificarea sferei de aplicare, formularea principiilor şi stabilirea subiectelor participante; 
- determinarea CE şi evidenţierea efectelor juridice ale acestuia; 
- analiza regimului juridic naţional al CE şi formularea propunerilor de perfecţionare a 
reglementărilor în domeniu. 
 4
Gradul de cercetare a temei lucrării. Ţinând cont de faptul că acest aspect al dreptului este 
în faza iniţială de dezvoltare, trebuie de menţionat că în prezent încă nu există o bază doctrinară 
largă la acest capitol. Considerent din care materialele cercetării au ca suport, în special, 
instrumentele internaţionale şi comunitare (tratate, regulamente, directive, recomandări, interpretări 
şi comentarii oficiale, ghiduri de implementare), legislaţia şi jurisprudenţa statelor-membre ale UE 
şi ale altor state care au implementat domeniul comerţului electronic. 
Datorită specificului domeniului care se află la congruenţa dreptului, informaticii şi 
economiei, tema comerţul electronic este cercetată şi descrisă insuficient în comparaţie cu alte 
domenii juridice. 
Monitorizarea gradului de studiere a temei investigate ne permite să afirmăm că, dată fiind 
noutatea reglementării CE, în doctrina juridică autohtonă practic lipsesc monografii la tema 
prezentei cercetări. Analiza juridică a SE şi DE în relaţiile civile a fost reflectată, tangenţial, în 
unele monografii semnate de autori, specialişti în dreptul civil şi în dreptul comerţului internaţional 
din Republica Moldova, cum ar fi S. Baieş, A. Băieşu, N. Roşca, G. Beleiu, din România, cum ar fi 
D. Maziliu, I. Mîzgă, V.-V. Patriciu, D.-A. Sitaru şi din Federaţia Rusă, cum ar fi M.M. Dutov, V. 
Naumov, A. Sergo şi alţii. Totodată, o analiză mai detaliată şi profundă a temei investigate a fost 
găsită în teza de doctorat a d-lui Emil Dediu. 
În mare parte, lucrările ştiinţifice dedicate reglementării comerţului electronic sînt prezentate 
sub formă de publicaţii în ediţii periodice şi, în majoritatea cazurilor, poartă un caracter de analiză 
generală, fie că descriu doar anumite aspecte ale utilizării SE şi DE, ceea ce este insuficient, ţinând 
cont de importanţa şi actualitatea problemei. 
Baza teoretico-metodologică a studiului. Bază teoretică a tezei o constituie sursele de 
specialitate în domeniul dreptului CE, al dreptului internaţional privat, precum şi cele care ţin de 
domeniul implementării tehnologiilor avansate: monografii şi lucrări aparţinând savanţilor şi 
specialiştilor în domeniu, comentarii ale legislaţiei în vigoare, publicaţii din mass-media, precum şi 
surse Internet. Cea mai mare parte a lucrărilor utilizate în studierea CE o constituie articolele din 
publicaţiile periodice şi literatura disponibilă în Internet. 
La elaborarea tezei au fost utilizate diverse metode de cunoaştere, cum ar fi: metoda formal 
juridică, analiza, sinteza, logica şi analiza comparată. Metodele general-ştiinţifice de abordare 
logică şi de sistemă, precum şi metoda istorico-juridică au permis evidenţierea principalelor 
tendinţe şi legităţi ale obiectului de studiu. Metoda comparativă a fost utilizată pentru a contrapune 
diferite abordări ale problemelor analizate şi a permis identificarea similitudinilor şi diferenţelor. 
Totodată în cercetare au fost utilizate metodele inducţia şi deducţia. Cele mai importante metode 
 5
asupra cărora în lucrare s-a pus accentul sînt metoda sistematică şi metoda comparativă, care au 
permis a evidenţia problemele juridice legate CE şi a elabora propuneri pentru aplicarea acestuia. 
Conţinutul lucrării. Scopul şi obiectivele prestabilite au determinat ca lucrarea să fie 
compusă din introducere, trei capitole structurate pe secţiuni, concluzie, referinţe bibliografice, 
abrevierile utilizate şi este expusă pe 71 de pagini. 
Introducerea – reprezintă caracteristica generală a temei investigate în care se argumentează 
selectarea temei, actualitatea şi gradul complex de studiere a problemei, se elucidează scopul şi 
obiectivele lucrării, se determină suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al investigaţiilor, 
precum şi valoarea aplicativă a lucrării. 
În Capitolul I – Abordări teoretice privind comerţul electronic – au fost supuse analizei 
noţiunile, conceptul, esenţa, tipurile de tranzacţii, implicaţiile practico-juridice şi locul CE în 
dreptul comerţului internaţional. Astfel, în secţiunea I - Definirea şi esenţa comerţului electronic - a 
fost definită noţiunea de CE, aspectele şi particularităţile CE, care reprezintă un termen generic ce 
înglobează un amalgam complex de tehnologii, infrastructuri, procese şi produse. Acesta poate fi 
definit lato sensu ca realizare a tranzacţiilor cu/prin mijloace electronice. Secţiunea II – Tipuri de 
tranzacţii în comerţul electronic – tratează variantele disponibile subiecţilor tentaţi de această nouă 
posibilitate – comerţul electronic. În secţiunea III – Impactul şi locul comerţului electronic în 
dreptul comerţului internaţional – a fost analizată interdependenţa CE în contextul dreptului 
comerţului internaţional. Totodată este descrisă dependenţa acestuia de infrastructura de bază a 
economiei globale, implicaţiile şi varietăţile de manifestare ale CE. 
Capitolul II întitulat – Aspecte de drept internaţional şi drept comparat – debutează cu o 
analiză a cadrului juridic internaţional şi reglementările unor state, domeniile de aplicare ale acestor 
reglementări, principiile şi definiţiile utilizate, precum şi alte particularităţi. De asemenea, se 
tratează comparativ fenomenul CE în UE, SUA, CSI şi România. 
Secţiunea 1 – Cadrul juridic internaţional. Legislaţia internaţională este reprezentată de 
Legea-Model UNCITRAL privind comerţul electronic (LMUCE) şi ghidul de aplicare al acestei 
legi-model din 1996, Directiva 2000/31/CE privind comerţul electronic, Legea-Model UNCITRAL 
privind semnăturile electronice (LMUSE) din 2001, Directiva UE 1999/93/EC privind semnăturile 
electronice şi Legea-Model CSI privind semnătura electronică digitală din 2000. În acelaşi rând, 
este specificat aportul organizaţiilor internaţionale la completarea cadrului juridic în domeniu: al 
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – cu Declaraţia Miniştrilor OCDE privind 
autentificarea electronică din 1998; al Camerei Internaţionale de Comerţ – cu Uzanţele Generale 
pentru Comerţul Internaţional Asigurat Digital (GUIDEC) din 1997, ulterior, în 2001, actualizate în 
GUIDEC II, şi un set de reguli privind contractele electronice – „E-Terms 2004”. 
 6
Secţiunea II – Reglementările unor state asupra comerţului electronic. Au fost analizate 
reglementările în vigoare ale unor state de referinţă în domeniu, cum ar fi Statele Unite ale Americii 
– cu „Actul privind Semnăturile Electronice în Comerţul Global şi Naţional”, cunoscut ca „E-SIGN 
Act”, şi „Actul Uniform privind Tranzacţiile Electronice” – „UETA”. Au fost examinate succint 
directivele de reglementare a CE şi SE în spaţiul UE, şi anume Directiva 2000/31/CE şi Directiva 
1999/93/EC. De asemenea, a fost studiată Legea României privind comerţul electronic nr.365/2002 
şi Legea-model CSI privind semnătura electronică digitală (LMCSI) din 2000. 
Capitolul III – Cadrul legislativ al comerţului electronic în Republica Moldova – este 
dedicat analizei aspectelor specifice CE în contextul realităţilor juridice din RM. În secţiunea I – 
Principiile, subiecţii şi obiectele comerţului electronic – sunt analizate principalele acte normative 
din domeniul CE, noţiunile de bază, principiile aplicabile, potenţialii subiecţi şi sfera de aplicare a 
legilor. În secţiunea II – Regimul juridic al documentului electronic şi semnăturii digitale - au fost 
studiate regimul juridic, sfera de utilizare şi cerinţele principale cărora trebuie să corespundă DE, 
noţiunea de „original” şi circulaţia electronică a documentelor. Analizând regimul juridic al SED, a 
fost studiat modul de creare, aplicare şi verificare a SED şi efectele sale juridice, care sînt aceleaşi 
ca şi ale unei semnături olografe în documentul pe suport de hârtie. Secţiunea III – Regimul juridic 
al contractelor electronice – este consacrată analizei ce ţin de natura şi aspectele juridice ale 
contractelor electronice. Astfel, au fost analizate condiţiile de formă ale actului juridic în cadrul 
CE. Putem generaliza că CE este format dintr-o serie de acte juridice, al căror semn distinctiv 
principal rezidă în natura lor electronică. Ţinând cont de faptul că un act juridic din dreptul 
comerţului internaţional, în special unul electronic, poate avea elemente de extraneitate, au fost 
analizate aspectele legislative şi teoretice care ţin de problemele conflictelor de legi în materia de 
formă a actelor juridice. În Secţiunea IV – Controlul şi răspunderea în sfera comerţului electronic – 
sunt prezentate modalităţile de control şi formele răspunderii în domeniul CE. 
În încheierea lucrării au fost formulate unele concluzii şi recomandări privind măsurile care 
sunt necesare a fi întreprinse în vederea avansării în domeniul CE. 
Lucrarea de faţă reprezintă o cercetare a problemelor teoretice şi practice legate de CE şi 
utilizarea acestuia în circuitul civil şi comercial. Astfel, studiul oferă noi posibilităţi pentru aplicarea 
reală a elaborărilor ştiinţifice în scopul activizării utilizării metodelor moderne şi a instrumentelor 
eficiente de stabilire a autenticităţii şi integrităţii actelor juridice. Cercetarea comparativă a 
reglementărilor interne în materie cu cele internaţionale ne-a permis să identificăm esenţa CE, 
tendinţele şi particularităţile doctrinare, variaţiile de spaţiu şi timp a formelor îmbrăcate. În plus, pe 
parcursul lucrării au fost făcute multiple propuneri şi formulări originale ce ţin de ştiinţa juridică la 
capitolul CE şi care pot fi folosite în perfecţionarea reglementărilor din domeniului dat. 
 7
Inovaţia determinantă a lucrării se concretizează prin: introducerea în circuitul teoretic practic 
a noţiunilor din domeniul CE, astfel a fost structurată şi prezentată, terminologia utilizată în 
domeniul CE, o valoare adăugată fiind adusă de tălmăcirea termenilor tehnici în limbaj juridic şi 
descrierea mecanismului de funcţionare a CE; analiza legislaţiei internaţionale şi a ţărilor de peste 
hotare, cercetarea doctrinei; a fost efectuată o investigaţie complexă a principalelor aspecte 
practico-juridice a CE, precum şi a activităţii participanţilor la circuitul CE; a fost cercetat regimul 
juridic al DE şi SE; au fost elaborate concluzii şi recomandări care ar putea servi cadrului teoretic, 
practic şi normativ al reglementării CE din RM, inclusiv prin prisma armonizării la cadrul legislativ 
comunitar european. 
În concluzie, contribuţia originală a acestei lucrări se exprimă atât prin noutatea nemijlocită a 
subiectului, cât şi prin modul de abordare a problemei. Caracterul de noutate al tezei investigate este 
accentuat prin faptul că la momentul actual nu există studii consacrate acestei teme în literatura de 
specialitate autohtonă, aceasta fiind o abordare juridică frontală în ceea ce priveşte CE şi 
infrastructura acestuia. Totodată, nu pretindem că lucrarea dată oferă răspunsuri la toate întrebările 
apărute pe parcursul cercetărilor, acesta fiind una de pionierat care deschide calea pentru discuţii şi 
analize ale unor noi aspecte care merită o atenţie deosebită din partea doctrinei. 
În etapa actuală de informatizare a societăţii din RM, în cele mai diverse domenii ale 
activităţii economice, financiar-bancare, sociale şi de administrare se implementează tot mai activ 
tehnologii informaţionale avansate, menite să ridice la un nivel calitativ nou relaţiile dintre diferiţi 
subiecţi, atât din sectorul privat, cât şi din cel public. În aceste condiţii, se conturează necesitatea 
promovării unui cadru legal specific asigurării securităţii proceselor de informatizare, compatibil cu 
cel practicat în tarile europene şi celelalte state economic dezvoltate. Exigenţele nivelului european 
şi mondial al tehnologiilor informaţionale, prioritatea obiectivului de integrare europeana a RM, 
avantajele pe care le oferă CE, necesitatea asigurării securităţii informaţiilor transmise prin sisteme 
informaţionale de telecomunicaţii, inclusiv de către autorităţile publice, au constituit factorii 
principali care au determinat alegerea şi analiza temei în cauză.