De la economai de comanda la piata libera-Procesul de tranzitie economica

4 INTRODUCERE Care sunt principiile unei economii planificate? Ce rol a jucat economia planificată în sistemul socialist? Cum au evoluat statele cu economie centralizată? De ce a fost nevoie de o revoluţie? Ce a însemnat procesul de tranziţie economică pentru populaţia din ţările fost socialiste? Care este rolul statului şi al instituţiilor acestuia în perioada de tranziţie? Sunt întrebări la care mulţi oameni politici şi nu numai au încercat să răspundă de-a lungul vremii şi de asemenea să înţeleagă ce înseamnă acest lung proces al tranziţiei . Am ales această temă pentru că am considerat că subiectul tranziţiei de la economia planificată la piaţa liberă constituie un proces de o complexitate deosebită şi de o absolută noutate. Astfel se explică şi interesul manifestat de specialiştii din ţările aflate în tranziţie dar şi din cele cu economie de piaţă avansată. Abordarea problemei privind particularităţile procesului tranziţiei la economia de piaţă presupune în mod logic pentru început analiza comparativă a sistemului cu economie centralizată şi a celui cu economie de piaţă pentru ca pe această bază să se poată argumenta în mod ştiinţific necesitatea obiectivă a tranziţiei la noul sistem economic. În acest context analiza realităţilor din ţările cu economie de piaţă modernă ne va conduce la concluzia conform căreia noul sistem economic este superior celui pe care îl înlocuieşte întrucât prin libertatea economică şi prin mediul său concurenţial creează condiţiile necesare unui progres economic social mai rapid reflectat în ultimă instanţă în calitatea vieţii oamenilor . Dacă ne referim la sistemul economiei de comandă atunci putem aprecia că el nu a reuşit să imprime raţionalitatea competitivă în utilizarea resurselor , producând bunuri economice insuficiente în raport cu cererea într-o structură slab diversificată , mai puţin performantă sub aspect calitativ. Sistemul socialist a cedat în raport cu economia de piaţă , în primul rând datorită contradicţiilor sale interne care l-au erodat permanent, generând propriul său colaps. Creşterea economică era în declin,productivitatea muncii şi a capitalului erau reduse,progresul tehnic se implementa încet, sectorul agricol era înapoiat, iar standardul de viaţă mediocru. Revoluţiile in 1989 au condus la revenirea ideilor liberale în ţările din Europa de Est , fapt susţinut convingător de T.Gardon Ash , după care,”revoluţiile europene au confirmat ideile liberale referitoare la supremaţia legii , guvernare parlamentară şi justiţie independentă”. 1 Nu 1 Thimothy Gardon Ash – „The Magic Lontern” ,New York : Rondon House .1990, p.154